Cum s-a adaptat managementul talentelor la noua eră

Pandemia, la fel ca orice criză globală, a împărțit mediul de afaceri în două categorii. Într-o parte sunt managerii care s-au adaptat rapid noii situații și au luat decizii care să asigure continuitatea afacerii. De partea cealaltă sunt business-urile ale căror manageri au preferat să stagneze în așteptarea revenirii la normal. După cum era de așteptat, cele din urmă fie au dispărut, fie sunt în pragul falimentului.

Care sunt elementele cheie pe care trebuie să le aibă în vedere managerii în această perioadă?

Reconversia profesională
Noua criză globală și măsurile stricte de prevenție au dus la suprimarea multor obiceiuri de consum. În același timp, au apărut oportunități complet noi și a fost sesizată dezvoltarea rapidă a unor nișe existente. Managerii care au reacționat din timp, găsind noi modalități de a pune în valoare talentele, au reușit să-și păstreze afacerile sau chiar să le dezvolte într-o nouă direcție.
Schimbările bruște sunt rareori primite cu brațele deschise, dar sunt de cele mai multe ori vitale, iar reconversia și dezvoltarea profesională se transformă din opțiuni în necesități în timpul situațiilor de criză.

Schimbarea procedurilor de management
Pentru a se adapta noii normalități, liderii trebuie să își schimbe modul în care conduc și mijloacele prin care își inspiră echipa. Trebuie să înțeleagă că teama și nesiguranța sunt stările care guvernează. Trebuie să dea dovadă de empatie și înțelegere față de cei care se adaptează mai greu. Nu în ultimul rând, trebuie să schimbe propriul mod de a vedea lucrurile pentru a găsi cea mai bună cale de a-și îndruma echipa.

Încrederea și transparența sunt mai importante ca niciodată
Una dintre cele mai însemnate schimbări aduse de pandemie a fost mutarea activității de la birou, acasă. În timpul acestei perioade, încrederea a luat locul controlului, iar sarcinile trebuiau îndeplinite apelând doar la metodele de comunicare la distanță. Lucrul de acasă a scos la iveală faptul că unele proiecte sunt practic imposibil de realizat fără interacțiune directă, eficiența scade în cazul celor complexe și că izolarea pe termen lung este greu de tolerat chiar și într-o lume digitală. Totuși, trebuie avute în vedere și urmările pozitive, precum dezvoltarea abilității de a lucra individual și identificarea soluțiilor potrivite în condițiile unui nivel scăzut de coordonare. Acestea își vor dovedi importanța în momentul întoarcerii în birou.

Gestionarea factorilor de stres
Teama, nesiguranța, izolarea și fluctuațiile frecvente reprezintă, fiecare, importanți factori generatori de stres. Când acționează concomitent, efectele lor cresc exponențial și pot determina apariția anxietății sau a depresiei. Managerii noii ere trebuie să țină cont de aceste aspecte și să găsească soluții pentru a reduce nivelul de stres considerat normal înainte de pandemie. Activitățile recreative, întâlnirile informale și posibilitatea de a discuta cu un terapeut pot contribui la ridicarea moralului și la protejarea stării de bine. Pentru o companie care operează în contextul actual, întărirea rezistenței la stres poate fi la fel de importantă precum eficiența și costurile.

Optimizarea costurilor și a eficienței
Tranziția birou-acasă-birou poate fi privită și ca un experiment de mobilizare. În timpul izolării, managerii au avut ocazia să observe gradul ridicat de adaptabilitate la situațiile de criză și dacă anumite departamente pot funcționa eficient de la distanță. Cu toate că prezența la birou nu poate fi înlocuită în proporție de 100%, un regim de lucru alternant ar putea duce la o reducere a costurilor.