Cum poate schimba economia circulară viața orașului
Orașele generează 85% din Produsul Intern Brut global și consumă 75% din resursele utilizate. De asemenea, ele produc 50% din deșeurile lumii și până la 80% din gazele cu efect de seră. Cele mai multe orașe sunt însă organizate linear – absorb resurse, le procesează, produc energie și elimină (multe) deșeuri. Acest proces este ineficient și chiar periculos pentru viitorul planetei, dacă ne gândim că procesul de urbanizare va fi unul susținut, cu sute de milioane oameni migrand spre centrele urbane în următoare decenii.
Pe de altă parte, cu o concentrație mare de resurse, capital, date și talente distribuite pe o zonă geografică relativ mică, orașele se află într-o poziție avantajoasă pentru a schimba radical lucrurile și a gestiona o tranziție globală către o economie circulară.
Economia circulară, bazată pe refolosirea resurselor, poate fi comparată cu corpul uman. Acesta este format din mai multe subsisteme – de exemplu sistemul circulator, respirator și cel digestiv. Un corp sănătos necesită ca fiecare dintre aceste sisteme să funcționeze eficient împreună cu celelalte. Două astfel de sisteme sunt în special importante pentru sănătatea orașelor – clădirile și transportul urban. Adaptarea lor la cerințele economiei circulare ar îmbunătăți substanțial calitatea vieții, ar reduce drastic emisiile și ar evita risipa de resurse.
De exemplu, se pot realiza multe progrese prin integrarea tehnologiei „inteligente”, cum ar fi sistemele de încălzire, climatizare și contoarele inteligente, care asigură o mai mare transparență în ceea ce privește consumul de energie și costurile. Soluțiile pentru modernizarea clădirilor existente, prin îmbunătățirea izolației și încorporarea contoarelor inteligente pot reduce consumul de energie în Europa cu până la 30%. În plus, în țările dezvoltate, se pune accentul din ce în ce mai mult pe refolosirea clădirilor vechi, practică ce are mai multe avantaje. Cum circa jumătate din molozul rezultat de la clădirile demolate ajunge la gropile de gunoi, cu impact major asupra mediului, faptul că nu se construiesc alte clădiri ci se restaurează și reutilizează înseamnă economie de energie, resurse și spațiu vital suplimentar pentru oraș.
Transportul este responsabil de 90% din poluarea generată în orașe. Mai mult, până la 5% din PIB-ul global este irosit în trafic, de mașinile și oamenii care stau pe loc, fără să producă nimic. Mașinile personale folosesc intensiv resurse limitate, au un grad redus de utilizare și ocupă spații care în alte condiții ar fi fost destinate spațiilor verzi sau altor nevoi vitale ale comunității. Aplicarea principiilor economiei circulare în cazul transporturilor înseamnă mutarea accentului pe mijloacele de transport cel mai puțin poluante. Orașele cele mai „verzi” din lume favorizează deplasarea pe jos și pe bicicletă, sau prin intermediul transportului in comun folosind vehicule electrice, ca fiind soluții care nu produc poluare și care contribuie, pe termen lung, și la sănătatea generală a populației.
Aplicarea principiilor economiei circulare în orașe ameliorează calitatea vieții, reduce impactul aspra mediului și contribuie la reducerea risipei de resurse esențiale.
