Orașele sustenabile: de la localități la comunități active
Lumea se schimbă de la un an la altul, iar evoluția demografică ne obligă să avem o viziune pe termen lung care să includă și sustenabilitatea alături de profitabilitate. Mai mult, suntem datori să creăm un ecosistem în care cele două noțiuni să nu fie contrare, unul în care creșterea economică să fie în deplin echilibru cu protecția mediului și cu exploatarea resurselor alternative de energie. Momente de criză, precum pandemia pe care o traversăm în aceste săptămâni, scot la iveală importanța schimbării de paradigmă prin efort comun. Nu putem trăi la nesfârșit în individualitate, fără pic de considerație pentru nevoile generațiilor viitoare.
Care sunt provocările lumii contemporane
Ne urbanizăm în mod accelerat, iar orașele pe care le populăm în număr cât mai mare încep deja să acomodeze mai mult de jumătate din populația globului. Cu previziuni ale Organizației Națiunilor Unite care spun că, până în 2030, mai mult de 60% dintre pământeni vor trăi în mediul citadin, este evident că orașele sunt motorul de dezvoltare economică și socială al civilizației contemporane.
Tocmai de aceea, încă din anul 1995 Uniunea Europeană a elaborat directiva 2014, care prevede obligativitatea de a raporta activitățile anuale de responsabilitate socială și de sustenabilitate din partea companiilor cu peste 500 de angajați. O măsură vitală în condițiile în care se estimează că, deși ocupă doar 3% din suprafața planetei, orașele generează minim 60% din consumul de energie și produc nu mai puțin de 70% din emisiile de carbon.
Schimbarea are costuri, dar e neprețuită
Am putea să neglijăm provocările lumii contemporane și să credem într-un viitor al hazardului, în care orașele s-ar putea dezvolta organic, iar comunitățile ar funcționa de la sine. Viziunea ar fi una deformată și complet nerealistă, pentru că ar ignora discrepanța dintre centrele puternic urbanizate și periferiile a căror dezvoltare ar fi decalată, iar al căror aspect ar aduce aminte, mai degrabă, lumea rurală. Accelerarea măsurilor de dezvoltare nu este ieftină. Aceasta implică realizarea unor rețele de transport public interconectate care să lege suburbiile de parcurile industriale, de parcurile de afaceri și de punctele de interes general ale orașului.
Construirea unui peisaj urban cât mai prietenos este și ea costisitoare, dar altfel respiră o metropolă atunci când nu doar mașinile, ci și pietonii au zonele lor exclusive, în care pot regăsi pulsul vital al locului. Nu în ultimul rând, soluțiile smart își au rolul lor în simplificarea proceselor de zi cu zi, de la un trafic rutier cât mai aerisit și accesul imediat la informații de interes public, până la plata datoriilor față de bugetul local. Costuri mari, dar beneficii sociale care generează tot creștere economică.
Ce soluții poate adopta țara noastră
Ar fi inutil să alcătuim o listă de necesități pe care să includem cât mai multe dintre tarele pe care le manifestă marile noastre orașe. Mai util, însă, ar fi să ne inspirăm din exemplele pe care ni le oferă deja alte metropole. Din moment ce 90% din marile aglomerări urbane sunt așezate în zone de coastă, toate acestea au de înfruntat și provocările asociate schimbărilor climatice. Copenhaga, un oraș care își propune să devină neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2025, a construit șosele destinate exclusiv bicicliștilor. În San Francisco, cele mai multe autobuze au motorizări hibride, iar consumul de apă a scăzut în unele zone cu până la 50% într-un efort de a combate seceta.
În Stockholm, grija pentru mediu este o adevărată cultură locală, iar peste 80% din energia termică este generată de centrale de district care reduc o cantitate majoră a emisiilor poluante. În drumul către ținta clădirilor ecologice în proporție de 80%, Singapore a pus la punct o rețea de transport vastă care face inutilă folosirea automobilului. Vancouver are o țintă foarte curajoasă: generarea de energie electrică și termică exclusiv din surse regenerabile până în anul 2050. Suntem datori cu o viziune adaptată cerințelor de mai sus, mai ales dacă suntem în postura de manageri. Impunerea unei conduite cât mai respectuoase față de mediu poate începe prin colectare selectivă și reciclare, prin încurajarea unui consum rațional de resurse sau prin sprijin pentru modalități de transport nepoluante.
